incompetenţa
intriga
inegalitatea
infamia
intimidarea
inactivitatea
inconstienţa
iniţiativa
injustitia
indulgenta
inerţia
infirmitatea
inflaţia
interdicţia
indiferenţa
ineficacitatea
inteligenţa.


incompetenţa
intriga
inegalitatea
infamia
intimidarea
inactivitatea
inconstienţa
iniţiativa
injustitia
indulgenta
inerţia
infirmitatea
inflaţia
interdicţia
indiferenţa
ineficacitatea
inteligenţa.


-Knock Knock!
-Who’s there?
-Doris.
-Doris who?
-Doris locked, i’m coming through the window!


Daca e fals ca tot ce zboara se mananca inseamna ca lucrurile comestibile nu sunt zburatoare. Cred insa ca unele lucruri care zboara sunt comestibile stiind ca majoritatea lucrurilor care zboara nu sunt comestibile. Deoarece stiu ca nu tot ce zboara se mananca sustin ca tot ce nu zboara este comestibil. Este neadevarat ca nici un lucru nezburator nu este comestibil deoarece unele lucruri nezburatoare nu sunt comestibile. Nu numai lucrurile nezburatoare sunt necomestibile se bazeaza pe ideea ca nu toate lucrurile necomestibile sunt nezburatoare.

Faptul de a sti cu exactitate orele intre care diavolul esti tu insuti, nu-i nici pe departe un argument ca diavolul nu exista.

Nu ne mai ajunge timpul. Traim mai mult pe apucate. Gandim sau nu, actionam sau nu, participam afectiv sau nu. Cel mai usor e sa simulam. Simulam examene, simulam sentimente de dragul celebritatii. Simulam indiferenta in fata programelor de lacrimogene televizate.
Simulam detasarea de violenta razboiului, de crimele pasionale sau stupide si de furia cotidiana. Simulam indignarea vis a vis de atitudinea conducatorilor. Simulam interesul pentru munca, in speranta unor castiguri mai mari. Si, nu de mult timp, s-a simulat si dictatura la scara mica (12 persoane egal distribuite pe sexe..)
Mai e cazul sa simulam naturaletea intr-o lume complet artificiala?

O legenda spune ca in Evul Mediu a fost inventat un pistol, o arma de o perfectiune nemaivazuta. Nu avea chiar nici un cusur si “boierimea” obisnuia sa-si achizitioneze astfel de exemplare foarte scumpe numai doar pentru a le detine, lucrul constituind in sine o mandrie. Stand insa, contempland, admirand si lustruind arma lor, toti au terminat prin a-si zbura creierii cu un glont.
Nu s-au schimbat prea multe.

Un corp de un anumit gabarit, pus intr-un autobuz arhiplin, stoarce din ceilalti calatori o cantitate direct proportionala de sudoare, exprimata in litri.


Am aflat ca problema cartilor vechi este ca pot muri de oboseala la propriu. La Muzeul Militar National, si in mai toate expozitiile, cartea este pusa pe un suport in pozitie de odihna. O carte veche nu trebuie sa stea mai mult de trei luni intr-o expozitie pentru ca oboseste din cauza stresului luminii. Si schimbarile bruste de mediu pot omori la propriu cartile.
As vrea sa vad un cadavru de carte. Am aflat ca hartia moarta este complet deshidratata si se sfarma la cea mai mica atingere. Cangrena cartii incepe din locul unde degetele au tot rasfoit-o.

Copilul este o greutate vie, la care functioneaza ceva ce nu va mai functiona dupa ceva vreme, cand va fi inlocuit cu altceva existent si mai inainte dar preponderent acum.
Copilul este un obraz, o fata rotunda, un corp rotund strans in jurul unei guri.
Copilul este un aspirorespingator cu fata de ingeras si functie vampirica.

Desemnam oameni, avem pretentii de la ei si ii prabusim daca rezultatele nu vin cand vrem noi. Militam pentru succesul colectiv si sabotam indivizii. Vedem in normele organizationale comunism si in libertate forme de anarhie. Le provocam si le facem sa devina asta. Cautam cu o frenezie stupida vina, iar cand o gasim o aruncam. Vrem mai mult, vrem mai ieftin. Vrem mai rapid, mai umed, mai cald si mai pufos. Vrem sa-i injunghiem pe ceilalti cu bureti si sa-i facem sa scrasneasca de durere. Si tot asa..